Sănătate la ceaun- Terapie cu mămăligă

Banala mămăliguţă poate deveni un medicament folositor în tratarea răcelilor şi a pietrelor la fiere

Mălaiul este un înlocuitor de nădejde al produselor de panificaţie, numit de specialişti „prietenul intestinului subţire“. Dispreţuit pe nedrept, acest medicament tradiţional aduce numai beneficii atît omului sănătos, cît şi celui care suferă de boli grave. Cura cu mămăligă este foarte sănătoasă, o putem încerca în Postul Paştelui, pentru hrănirea organismului şi curăţirea intestinelor.

De ajutor ficatului şi intestinelor

Un aliment tradiţional cum e mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiştilor, fără a i se putea găsi o contraindicaţie. Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, dar, ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săracilor. Studiile recente au scos în evidenţă faptul că media de viaţă a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decît a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment. Recent, s-a descoperit prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Aceşti acizi se absorb în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decît în proporţie de 22-28%. Ajunşi în sînge, se transformă în hidroxiacizi care vor purifica sîngele de unele substanţe toxice. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducînd considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Ne ajută să trăim mai mult

Cercetătorii edocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de
glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. Mai mult, banala mămăligă revitalizează funcţiile sexuale, în special feminine. Rezultatele cercetărilor româneşti efectuate de antropologi în regiunea Bran-Rucăr (unde mămăliga e mai des pe masa românilor), arată că 9% din femeile de peste 65 de ani au avut o activitate ovariană foarte intensă, manifestată şi prin prelungirea vieţii sexuale chiar şi după vîrsta de 72 de ani. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pîine. Iar mămăliga vîrtoasă are jumătate din caloriile pîinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac. De exemplu, doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mămăligă cu o jumătate de litru de lapte şi un ou. Terapia a dat rezultate sute de ani.

Cataplasme aplicate pe piept

Tratamentele pe care ni le făceau bunicile noastre în copilărie ne vindecau şi ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Mămăliga era la loc de cinste printre leacurile vechi. Pentru durere în gît şi răceală, se pun pe o tablă încinsă două linguri de mălai şi se stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecînd continuu. În plus, se bea seara înainte de culcare un terci, ca o mămăligă subţire, în care se pune o bucăţică de unt. A doua zi, vă veţi simţi infinit mai bine. În popor, unul din adjuvantele cu o eficienţă incredibilă în pneumonie este tot faimoasa mămăligă românească. Se lasă să se răcească, cît poate suporta pielea, după care se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete pe torace şi se ţine 15 minute, după care se înlătură, iar pielea se şterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat. Cataplasma cu mămăligă caldă e bună şi în bronşite, gripă, tuse cronicizată. Aceeaşi aplicaţie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale şi a nefritelor, pe zona inferioară a abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite şi cistite.

De folos şi în obezitate

Pentru urcior: se pune mămăliga caldă pe pleoape, schimbînd-o cît se poate de des. În caz de lipom, se poate face un tratament cu cataplasme cu mămăligă tare. Se pune în strat de 3-4 cm pe locul lipomului, avînd grijă ca partea care vine în contact cu pielea să fie presărată cu tămîie fin pisată, aşa cum se pune sare pe o felie de pîine cu unt. Se aplică fierbinte, cît suportă pielea, şi se acoperă cu un obiect de lînă, pentru a menţine temperatura locală ridicată. Tratamentul se face în fiecare seară şi se ţine pînă se răceşte mămăliga. Mămăliguţa e utilă şi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa. Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sînt reduse considerabil. Gastrita hiperacidă şi ulcerul sînt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pîine, mălaiul avînd, pe lîngă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă. Studiile de nutriţie şi biochimie alimentară au arătat că mămăliga consumată frecvent ameliorează şi afecţiuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaţiile dificile cu sîngerări abundente, anexita şi metroanexita, litiaza renală, hepatita.

De la mămăligă, la terci şi bulz

• În mod tradiţional, mălaiul se poate prepara în multe feluri: turtă în spuză, mălai în ţest (mălăiaş), mălai în tavă, terci, păsat, bulz, chitac, cocîrţău. Porumbul ca atare se mai mănîncă şi fiert (în oală), fript (la spuză) sau făcut floricele (la tigaie). Mămăliga e şi ea de două feluri: pripită şi fiartă. Pe cea pripită o mănîncă mai mult orăşenii si se prepară punînd mălai puţin cîe puţin în apa sărată fierbinte, aşa încît mămăliga să fiarbă în mod egal toată. Fierberea durează mai puţin decît la mămăliga vîrtoasă, preferată mai mult la ţară . În acest caz, mălaiul se pune tot dintr-odată în apa sărată, se lasaă să fiarbă pînă încearcă de mai multe ori să dea în foc, ca laptele. Atunci, se sparge cu făcăleţul. La sate, mămăliga vîrtoasă nu se taie cu cuţitul, ci cu sfoară. Terciul de mălai nu e altceva decît mămăligă pe jumătate lichidă, pe care o mîncau copiii cu plăcere cu felii de brînză sau zeamă de prune. Păsatul este tot un fel de terci, însă mălaiul din care e făcut e mai grunjos, mai mare şi mai tare la fir. Cocoloşul sau bulzul se face din brînză învelită în mămăligă şi coaptă apoi pe cărbuni. În unele locuri, mălaiul se amestecă cu dovleac fiert.

Ştiaţi că?

– 100 g făină de porumb are 351 calorii, 100 grame de pufuleţi au 520 calorii.
– Mămăliga se taie perfect dacă lama cuţitului se umezeşte cu apă.
– Mămăliga nu mai face cocoloaşe dacă înainte de a pune mălaiul la fiert îl stropiţi cu apă rece.
– Zahărul vanilat poate fi secretul mămăligii perfecte.
– Mămăliga nu îngraşă, dar combinată cu smîntînă şi brînză grasă, efectul va fi acelaşi ca în cazul unei cine copioase. În curele de slăbire, se recomandă iaurtul şi brînza de vaci.

Dieta cu mămăligă

Micul dejun: mămăligă fierbinte, cît mai crudă, amestecată în mod tradiţional cu un ou moale şi lactate.
Prînz: alimente obişnuite, dar înlocuiţi pîinea cu mămăligă
Cină: lapte bătut sau iaurt cu mămăligă.

Sursa: mail

Sursa imagine:

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in Stil de viata and tagged . Bookmark the permalink.

11 Responses to Sănătate la ceaun- Terapie cu mămăligă

  1. CARMEN says:

    interesant articol!multumim pentru informatii!

  2. Alex says:

    Cei bătrâni tăiau mămăliga cu …aţa! Şi se tăia tare uşor.
    Hai că mi s-a făcut poftă de mămăligă! Foarte fain articolul! să ne mai întoarcem şi la alimentele tradiţionale.

    • oanaclara says:

      Tocmai mi-am administrat un tratament din asta. Palariile de la ciuperci se pun la cuptor intr-o tava unsa cu unt, cu cate o bucatica de unt si una de branza de oi sau cascaval in fiecare si se lasa sa se coaca in voie. “Rezultatul” l-am servit cu mamaliguta si cu un pahar cu bere.🙂

  3. vacitim says:

    Domenico Sestini (1750-1832), arheolog şi numismat italian, a petrecut 8 luni în oraşul Bucureşti, pe parcursul anului 1779, sperând să obţină funcţia de secretar al domnitorului Alexandru Ipsilanti. Până la urmă, postul a fost ocupat de raguzanul Stephan Ignaz Raicevich. Călătoriile lui Sestini, inclusiv episoadele bucureştene, au fost publicate la Roma în anul 1794 cu titlul Viaggio da Costantinopoli a Bukoresti fatto l’anno 1779 con l’aggiunto di diverse lettere relative a varie produzioni ed osservazioni Asiatiche. Iata cum descrie el mamaliga noastra:

    Mămăliga se face în chipul următor: se fierbe apa într-un mare ceaun sau căldare şi apoi se aruncă în el mălaiul, după câtă apă este sau câtă mămăligă vrei să faci şi se începe a se învârti cu un făcăleţ mare până când capătă consistenţa polentei de faină de castane şi apoi se păstrează în casă şi se taie cu o aţă porţia pe care o poate mânca o persoană şi aceasta se cheamă mămăligă crudă, pe care o mănâncă ţăranii în loc de pâine. Mai obişnuiesc oamenii să o turtească şi să o lase să se întărească şi oamenii mănâncă atunci cu puţină carne sau peşte, dar de cele mai multe ori e pregătită sau cu lapte, sau cu caş, cu ceapă sau usturoi sau cu linte şi fasole, şi cu orice se poate adăoga la gătit. E mai bună atunci când e fiartă în lapte decât în apă. Dar se cheamă mămăligă boierească atunci când e prăjită în tigaie cu unt, şi într-adevăr bună ca şi polenta lombarzilor făcută de asemenea din făină de porumb

  4. VictorCh says:

    Multe informatii inedite pt mine – multumesc! – dar unele dintre afirmatii nu se potrivesc cu ceea ce aflasem eu anterior si/sau cu logica mea, si – MAI ales (mai important ca fiind mai de incredere) – cu ceea ce costatasem eu insumi.

    “…acest medicament tradiţional…”
    Acest ALIMENT traditional (care poate eventual juca si rol curativ si/sau preventiv, de medicament)… (Eu personal n-am aflat sa cultive cineva porumbul – sau sa-l caute in natura pt a-l culege “in stare salbatica” – drept planta medicinala…)

    “…aduce numai beneficii […] celui care suferă de boli grave.”
    Daca un suferind de o boala grava se limiteaza la “tratamentul” (indiferent sub ce forma si/sau pe ce cale) numai cu mamaliga, ar trebui (dupa parerea mea) sa adauge INCA O boala (la “tartacuta”) listei bolilor sale… (Ceea ce insa nu inseamna ca “tratamentul mamaligos” ar fi de neglijat pe de o parte in faze mai incipiente ale bolilor, inainte ca acestea sa se fi agravat, sau si dupa aceea – dar nu “de capul lui”, ci ca adjuvant, pe langa medicatie.)

    “…ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săracilor.”
    Si nu e asa?
    ATENTIE – saracii nu se hranesc neaparat cu hrana “proasta”, ci doar cu hrana usor (si mai ales IEFTIN!) de obtinut, si un aliment (sau orice alt gen de produs) care este ieftin si usor de obtinut nu inseamna in mod implicit ca n-ar fi bun… (vezi – “la ele acasa” – bananele, curmalele, smochinele, maslinele/untdelemnul, strugurii/stafidele/vinul, merele, cartoful, fasolea, porumbul, varza, usturoiul, ceapa… si lista poate continua cu alte alimente considerate in mod traditional (“la noi”) drept fiind “ale saracilor” (nu ca ACUMA n-ar fi SI ELE scumpe): mierea, branza (cea ne-“pretentioasa”: telemea sau “dulce” sau framantata sau “de burduf”), icrele (“ordinare”, tarama), hamsiile sarate (si pestele in general), laptele, iaurtul/”laptele prins”/”laptele batut”, ouale, marmelada/magiunul, nucile, alunele, ciupercile…)

    “…media de viaţă a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decît a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment.”
    Concluzia logica: cultivarea porumbului este mult mai usoara si mai putin periculoasa decat vanarea bizonilor, si nu “strica” statistica mediei de viata cu “accidente de munca”😛😀

    “Recent, s-a descoperit prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului.”
    Daca ACESTI acizi sunt atat de importanti, nu-i mai usor si mai placut sa sporim si sa “indesim” consumul de arahide si nu de mamaliga?

    “La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.”
    “Incidenţa bolilor hepatice” este mai mica la cei care consuma ZILNIC acest terci (dupa parerea mea) nu pt ca ar fi terciul chiar atat de bun ca detoxifiant, ci pt ca acest consum frecvent al acestuia poate fi considerat si doar ca fiind un indicator al lipsei posibilitatilor materiale de a consuma mai frecvent ALT GEN produse, mai placute si mai hranitoare dar mai “grele la ficat” – cum ar fi (in special) carnea.
    Despre “dezvoltarea mai buna” a copiilor in absenta carnii (a proteinelor animale) ma indoiesc!

    “…consumul de mămăligă reglează concentraţia de
    glucoză în sînge…”
    O regleaza, SAU doar o scade? (Sunt ajutati si hipoglicemicii sa-si sporeasca concentratia de zaharuri in sange?)

    “…9% din femeile de peste 65 de ani au avut o activitate ovariană foarte intensă, manifestată şi prin prelungirea vieţii sexuale chiar şi după vîrsta de 72 de ani.”
    Poate ca o fi gresit ceea ce am invatat eu CANDVA la scoala la “Anatomia si fiziologia omului” – ca adica fiecare femeie este “dotata” cu un numar predeterminat genetic de ovule viabile (in general cam 400), si ca la epuizarea acestora (dupa cum stim, este eliminat cate un asemenea ovul per ciclu) “viata sexuala activa” (de fapt nu “activa”, ci “utila”) inceteaza: fie ca acele femei au de la inceput mai multe ovule, fie ca au intervalul ciclului MULT mai lung decat cele cam 4 saptamani “traditionale”, fie ca la ele maturizarea sexuala (si deci eliminarea ovulelor) incepe mult mai tarziu, fie ca “puiaza” mult mai des (la fiecare sarcina “dusa pana la capat” se “sare” eliminarea a 9-10 ovule). (Sau mi-e mie gresita logica si or mai fi si alte posibilitati pe care eu nu le descopar?)

    “…mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pîine. Iar mămăliga vîrtoasă are jumătate din caloriile pîinii.”
    Interesant! HABAR N-AVUSESEM ca fierberea suplimentara (sau “in alt mod”) a mamaligii influenteaza caloriile pe care aceasta le furnizeaza organismului.
    Oare pe CE cale s-o fi petrecand aceasta sporire a caloriilor? “Cracarea mamaligii”, cam ca cea a titeiului?

    “…doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mămăligă cu o jumătate de litru de lapte şi un ou.”
    Eu parca stiam ca maliga consumata (aproape) in exclusivitate (in loc de paine) CAUZEAZA pelagra, nu ca ii evita aparitia.
    Oare oul si laptele consumate fara mamaliga n-ar fi suficiente pt a combate pelagra?

    “…ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor.”
    In copilaria MEA, antibioticele nu numai ca nu erau folosite abuziv, dar nu prea erau folosite nici cand ar fi fost intr-adevar cazul (FUSESERA deja descoperite – evident – dar se gaseau FOARTE greu, si se limitau la penicilina si streptomicina; ambele erau produse pe cale exclusiv naturala – fiind extrase din culturile de mucegaiuri care le produceau – si erau administrate exclusiv prin injectare – si injectiile alea dureau ca (Biiip!) )

    “…se bea seara înainte de culcare un terci, ca o mămăligă subţire, în care se pune o bucăţică de unt.”
    Eu stiam nu de terci, ci de ceai (amestecat, de tei cu musetel) (sau eventual lapte) cald in care se pune o lingura de miere (daca exista disponibila e preferabila mierea “de mană”, adica de padure) si “o nuca” de unt.

    “…se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete pe torace…”
    Direct pe piele? Eu stiam ca se intinde pe o bucata de tifon sau de panza subtire de bumbac (aţica, batist, etc).

    “…tratament cu cataplasme cu mămăligă tare. Se pune în strat de 3-4 cm pe…”
    CUM adica “strat”, atunci cand e vorba de mamaliga TARE? Aia pote fi taiata cu cutitul sau eventual cu ata, nu “intinsa” ca untul pe paine. Eventual “O FELIE GROASA DE 3-4 cm” (SAU – nu e vorba de mamaliga TARE!)

    “Mămăliguţa e utilă şi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă…”
    PE MINE mamaliga (indiferent daca este sau nu diminutivata “mamaliguta”) ma “umple” repede, da’ degeaba: ca si in cazul pastelor (care imi plac teribil de mult, dar le evit tocmai din ACEASTA cauza), SI “mamaliguta” ma opreste (relativ) repede din mancat, da’ nu-mi “tine de foame”: la vreo ora – doua dupa ce-am mancat mamaliga (sau paste) mi se face iarasi foame, asa ca “ce iau pe mere dau pe pere”: ce “economisesc” mancand mamaliga si oprindu-ma “la timp” irosesc mancand inca o data inainte de vreme. Concluzia: LA MINE mamaliga (sau “mamaliguta”) nu este eficienta in combaterea obezitatii – ba chiar dimpotriva.

    “…mămăliga consumată frecvent ameliorează şi afecţiuni cum ar fi reumatismul, diabetul…”
    MAMA, ce exprimare! Adica cine mananca des mamaliga are un reumatism si/sau un diabet mai bune? (Eventual “amelioreaza starea de sanatate in cazul unor afectiuni cum ar fi…”!)

    “Porumbul ca atare se mai mănîncă şi fiert (în oală)…”
    Mamaliga pe băţ!

    “Mămăliga e şi ea de două feluri: pripită şi fiartă.”
    Imi era cunoscuta expresia “mamaliga pripita”, da’ habar n-aveam CE inseamna…

    “…aşa încît mămăliga să fiarbă în mod egal toată.”
    TOT modalitatea de exprimare: ar trebui sa inteleg ca la cealalta metoda mamaliga fierbe in mod inegal?

    “Fierberea durează mai puţin decît la mămăliga vîrtoasă, preferată mai mult la ţară.”
    Oare taranii or fi masochisti de se chinuie mai mult amestecand din greu la o mamaliga vartoasa? Sau oare CE alte caracteristici decat consistenta se schimba fierband mamaliga “altfel”?

    “Mămăliga se taie perfect dacă lama cuţitului se umezeşte cu apă.”
    …sau se incalzeste deasupra flacarii/jarului si se unge frecand latul lamei (pe ambele “feţe”) pe untul dintr-un pachet sau pe o bucata de slanina.

    “Mămăliga nu mai face cocoloaşe dacă înainte de a pune mălaiul la fiert îl stropiţi cu apă rece.”
    Uite ca asta n-am stiut – multumesc pt “pont”. (Oare CAT s-o fi stropind? Doar cativa stropi? Sau pana cand malaiul devine (cam tot) umed?)

    “Mămăliga nu îngraşă…”
    Ca si in cazul afirmatiei “inotatul mult te face sa slabesti” (care are drept replica “atunci oare CE or fi facand gresit balenele?), SI AICI imi vine sa intreb “Sigur? Da’ atunci CUM de porcii tocmai CU PORUMB (MALAI) se ingrasa cel mai bine (mai mult si mai repede)?”

    “Micul dejun: mămăligă fierbinte, cît mai crudă…”
    CUM se defineste aici expresia “cat mai cruda”: adica nefiarta? (Adica – la limita – doar malai infierbantat in apa clocotita?)

    Scuze – IAR “m-am intins” “cat o zi de post”!

  5. dara says:

    ..abia astep sa vin acasa sa aplic retetele astea….multumesc de articol super…..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s