Stiinta fulgilor de zapada

Fulgii de zapada nu sunt nimic altceva decat gheata, insa formele pe care le iau sunt de o complexitate incredibila. Un fulg de zapada se formeaza din combinatia mai multor cristale de gheata. Exista practic un numar infinit de aranjamente posibile.

Kenneth Libbrecht, un profesor de fizica de la California Institute of Technology studiaza formarea fulgilor de zapada, observand diferitele aranjamente care apar in diferite conditii.

“Incerc sa inteleg dinamica formarii cristalelor, pana la nimelul molecular”, a pus Libbrecht. “Este o problema foarte complicata, iar cresterea fulgilor de zapada reprezinta un caz particular foarte interesant.”

Libbrecht a inceput prin a studia fulgii de zapada in laborator, facand fotografii microscopice pentru a intelege fizica elementara a fiecarui fulg de zapada. “Crescand cristale de zapada in laborator in conditii controlate putem vedea cum apar diferite structuri, in functie de temperatura si umiditatea mediului. Acest comportament poate fi rezumat in ‘diagrama morfologica’ in care este trecuta forma cristalului in functie de conditii.” (Pentru a intelege mai bine conexiunea dintre temperatura si umiditate pe de o parte si forma fulgilor de zapada pe de alta parte, vedeti diagrama.)

Incepand cu 2001, el a inceput sa fotografieze fulgii de zapada naturali. Asa cum se si astepta, a descoperit ca locatia e importanta. “In Fairbanks apar uneori cristale neobisnuite din cauza ca este foarte frig”, explica Libbrecht. “In climate mai calde, de pilda New York, se produc in general cristale mai putin spectaculoase.”

Din moment ce gheata in general este transparenta, fulgii de zapada trebuie luminati corespunzator pentru a le surprinde frumusetea. “Folosesc diferite tipuri de lumina colorata in asa fel incat structura de gheata functioneaza ca un sistem de lentile foarte complex care refracta lumina in diferite moduri. Cu cat este lumina este mai buna, cu atat fotografiile ies mai interesante”. Trebuie sa se miste repede folosind o pensula pentru a pune fulgul de zapada pe studioul sau portabil si sa faca poza. Dupa ce fulgii de zapada au cazut, se opresc din crestere – si in cateva minute de obicei incep sa se topeasca si isi pierd marginile clar definite devenind mai putin interesanti.

Colectia de fotografii a lui Libbrecht poate fi accesata aici.

Fotografiile l-au ajutat pe Libbrecht sa descrie instabilitatea inerenta a cresterii fulgilor de zapada, instabilitate care a scapat altor cercetatori. Aplicand o tensiune electrica unui fulg de zapada care era crescut in laborator, Libbrecht a putut sa analizeze mecanismul de crestere la o scara foarte mica. “Aceste instabilitati sunt o descoperire noua si importanta pentru cresterea cristalelor, insa sunt greu de explicat.”

Cunoasterea dobandita in urma studiului fulgilor de zapada poate fi aplicata si in alte domenii care implica condensarea anumitor substante in forme solide. Asemenea domenii includ productia de semiconductori si nanotehnologia. In aceste domenii cercetatorii doresc sa obtina anumite structuri predeterminate cu ajutorul procesului de auto-asamblare spontana a componentelor. Cresterea fulgilor de zapada este un astfel de exemplu de auto-asamblare care apare in mod natural.

Sursa:

http://news.softpedia.com/news/Stiinta-fulgilor-de-zapada-ro-16348.shtml

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in Stiati ca... and tagged , . Bookmark the permalink.

8 Responses to Stiinta fulgilor de zapada

  1. eumiealmeu says:

    am preluat mesajul si o sa-l postez intr-unul mai vechi al meu, despre unicitate, in care-am folosit ideea de unicitatea fulgului de nea. multumesc!

  2. Pingback: 1.6. Despre unicitate « despresufletulmeu

  3. Camelia says:

    Fulgi crescuţi în laborator? Nu ucideţi visul de iarnă! Glumeam. Mie îmi place să prind diamante în palmă.

  4. VictorCh says:

    Ai bagat de seama? “Colectia de fotografii a lui Libbrecht” are afisat un numar de vizualizari grosso-modo egal cu populatia Romaniei…

    • oanaclara says:

      Nu observasem, dar e posibil ca numarul sa fie real tinand cont de faptul ca e o adresa care poate fi accesata de oriunde de pe glob.

      • VictorCh says:

        Observatia mea intentionase sa arate nu ca ma indoiesc de numar (sunt convins ca e real, nu are interes sa-si dea osteneala sa insele in aceasta privinta), ci ca am remarcat raspandirea unui ridicat nivel de interes pt ACEST gen de frumusete (ma indoiesc sa fie chiar atat de mare numarul celor care chiar au si citit si analizat textul in scop de documentare). (Desi… Numarul accesarilor paginilor de text explicativ, grafice si analiza nu este mai mic decat cel de accesari ale paginilor cu fotografii; insa contorizarea nu indica decat accesarea unei anumite pagini, nu si citirea – sau nu – a textului, si cu atat mai putin nivelul de atentie si concentrare, deci de interes.)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s