Scrisori de la Teddy

http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:nvCLKdCVWgWeSM:http://www.vreauasigurare.md/images/imagenews/2008-12-11-scrisoare.jpg&t=1
In timp ce se afla in fata copiilor din clasa a 5-a, Doamna Thompson, in prima zi de scoala, le-a spus un neadevar. Ca majoritatea profesorilor, le-a spus elevilor sai ca ii iubeste pe toti la fel de mult. Totusi, acest lucru nu era posibil, deoarece in primul rand, cufundat in banca sa, era baietelul numit Teddy Stallard. Doamna Thompson il urmarise pe Teddy in anul precedent si observase ca acesta nu se juca cu ceilalti copii, hainele sale erau neingrijite si era murdar mai tot timpul.
Si Teddy putea fi nesuferit. Se ajunsese pana acolo incat Doamnei Thompson ii facea placere sa scrie pe lucrarile acestuia, cu un creion gros si rosu, un X mare si ingrosat si sa ii dea nota 4. La scoala la care preda doamna Thompson, trebuia sa revizuiasca toate caracterizarile elevilor, iar pe Teddy il lasase intentionat la urma. Totusi, cand a deschis dosarul acestuia, a ramas surprinsa sa vada ca profesoara din primul an scrisese “Teddy e un copil istet, isi face temele cu grija, este manierat si este o placere sa fii in prajma lui”. Profesoara din clasa a 2-a scrisese “Teddy este un elev excelent, apreciat de colegii sai, dar este tulburat de faptul ca mama sa sufera de o boala incurabila, iar viata de acasa trebuie sa fie foarte grea”. Profesoara din clasa a 3-a scrisese “Moartea mamei sale il afectase foarte mult. Se straduieste foarte mult, dar pe tatal sau nu il prea intereseaza, iar climatul de acasa il va afecta in curand, daca nu se va schimba ceva”. Profesoara dintr-a 4-a a scris “Teddy este retras si nu mai este interesat de scoala. Nu are multi prieteni si uneori adoarme in timpul orei”.
De-acum, doamna Thompson intelesese problema si i-a fost rusine de ce facuse.
S-a simtit si mai prost cand elevii ei i-au adus cadouri de Craciun, legate cu panglici frumoase si impachetate in hartie stralucitoare. Mai putin Teddy. Cadoul acestuia era impachetat cu hartie obisnuita de culoare maro.
Doamnei Thompson i-a fost greu sa il deschida in fata celorlalti. Unii dintre elevi au inceput sa rada cand a descoperit o bratara careia ii lipseau unele pietre si o sticluta de parfum pe trei sferturi goala.. Ea i-a certat cand a observat ca bratara era draguta si parfumul mirosea frumos.Teddy Stallard a ramas dupa ore in acea zi doar pentru a-i spune “Doamna Thompson, astazi mirosi exact ca si mama”. Dupa ce copiii au plecat, a plans timp de aproape o ora.
In acea zi, a incetat sa mai predea citirea, scrierea si aritmetica si a inceput sa ii invete pe elevi. Doamna Thompson i-a acordat o atentie deosebita lui Teddy. Pe masura ce lucra cu el, mintea sa a inceput sa isi revina. Cu cat il incuraja mai des, cu atat acesta reactiona mai bine. Pana la sfarsitul anului, Teddy ajunsese cel mai istet elev din casa, si, in ciuda promisiunii ca ii va iubi pe toti la fel, Teddy a devenit alintatul sau. Un an mai tarziu, a gasit o scrisoare de la Teddy in care ii spunea ca e cea mai buna profesoara pe care o avusese vreodata.
Au mai trecut inca sase ani pana a mai primit un semn de la Teddy.
Apoi el i-a scris ca terminase liceul al treilea in clasa, si ca ea ramasese cea mai buna profesoara pe care o avuse.
Patru ani mai tarziu, a mai primit o scrisoare care spunea ca va termina in curand
si facultatea cu cele mai bune rezultate. Inca o data o asigura pe doamna Thompson ca fusese cea mai buna profesoara.
Apoi au mai trecut inca patru ani si a mai venit o scrisoare,
cu acelasi mesaj, dar numele expeditorului era schimbat: Dr. Theodore Stallard.
Apoi o noua scrisoare in care o anunta ca se va casatori.
Ii spunea ca tatal sau a murit cu cativa ani in urma si o intreba daca ar vrea sa participe la nunta si sa stea in locul in care sta de obicei mama mirelui.
Bineinteles ca a acceptat. Si a purtat bratara careia ii lipseau unele pietre si a folosit acelasi parfum pe care il primise demult de la Teddy. S-au imbratisat, iar Teddy i-a soptit la ureche “Multumesc pentru ca ai crezut in mine. Multumesc pentru ca m-ai facut sa ma simt important si mi-ai aratat ca pot insemna ceva.”
Doamna Thompson i-a soptit cu lacrimi in ochi “Teddy, ai inteles gresit.
Tu esti cel care m-a invatat ca pot schimba ceva. Nu am stiut cum sa predau elevilor pana te-am intalnit pe tine.”
MORALA:
Nu poti niciodata sa stii cum poti influenta viata altora prin
ceea ce faci sau prin ceea ce nu faci. Tine seama de acest lucru in aventura ta prin viata si incearca sa schimbi ceva in viata celorlalti (si ar fi ideal daca ar fi in bine). 

Si nu uita!:

 

Nimeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus, decat in momentul in care se apleaca si ii intinde o mana pentru a-l ajuta sa se ridice!


Sursa: mail

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in povesti and tagged , , . Bookmark the permalink.

6 Responses to Scrisori de la Teddy

  1. coramica says:

    Din pacate, trebuie de multe ori sa luam hotarari fara sa ne gandim ca trebuie sa-i intelegem pe copii. Trebuie sa-i ajutam si sa-i determinam sa se comporte frumos, dar uneori e extrem de greu

    • oanaclara says:

      Asa e. In afara de asta , eu cred ca ar fi mai indicat sa lucram cu ei decat sa facem 1001 hartii zilnic. Imi place sa lucrez cu copiii, sa ii ascult , sa incerc sa ii inteleg, dar uneori ma lovesc de o mare problema. NU AM TIMP!

  2. Paul says:

    macar de copiii tai ai timp !

    • oanaclara says:

      Ma impart intre… De multe ori mi se pare ca le acord mai mult timp altor copii.🙂

      • VictorCh says:

        Imi permit eu sa presupun ca senzatia este mai degraba NU ca le acorzi altor copii mai mult timp decat le acorzi copiilor dumitale, ci ca nu le acorzi suficient timp acestora, ca timpul acordat ALTOR copii “il furi” din timpul pe care altfel l-ai fi acordat copiilor dumitale.

      • oanaclara says:

        In cursul saptamanii sunt mai mult a altora decat a picilor mei. I-am dus la Gradina Botanica, la teatru, fara sa am posibilitatea sa fug la gradi sa il iau si pe Danut sau sa il rapesc pe Cristi de la ore. Incerc sa recuperez sambata si duminica ceea ce nu fac pentru ei in cursul saptamanii dar mi se pare prea putin.
        Nu mai spun ca telefonul meu e “public” adica ma suna parinti si bunici la orice ora sa ma intrebe cate ceva asa ca nu prea am parte de liniste nici la sfarsit de saptamana.
        Mi-am luat in vacanta asta scurta 4 zile de concediu de care am reusit sa nu ma bucur. Am parteneriat cu biblioteca judeteana si m-au chemat sa punem la punct niste activitati. Sefului i-a venit ideea ca daca tot am trecut prin scoala sa mai completez niste hartii si s-a dus naibii o zi de concediu.
        De 2 zile imi storc creierii sa scriu o minipiesa de teatru care s-ar numi “Trenuletul cartilor” si pe care trebuie sa o prezint vinerea viitoare cu elevii mei la Biblioteca “V.A.Urechia” .

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s