Bancuri…terapeutice

https://i0.wp.com/us.123rf.com/400wm/400/400/pzaxe/pzaxe0903/pzaxe090300372/4489510.jpg

Intr-o zi insorita, Socrate se plimba, filosofand, pe strazile Atenei antice.

La un moment dat, vede, venind in fuga, din fata, un urmarit si un urmaritor.
Urmaritorul, urland: – Prinde asasinul! Prinde asasinul!
Socrate si-a continuat, linistit, deplasarea si gandirea.
Urmaritul a trecut mai departe.
Urmaritorul s-a oprit.
Urmaritorul, spre Socrate: – De ce nu ai prins asasinul?
Socrate, linistit: – Ce este un asasin?
Urmaritorul: – E unul care ucide oameni!
Socrate: – A! E cumva ostas?
Urmaritorul: – Nu, pentru ca nu-i ucide in lupta!
Socrate: – Atunci, e calau?
Urmaritorul: – Nu, pentru ca-i ucide la ei acasa!
Socrate: – Am inteles! E doctor!

🙂

Pacientul la psihiatru:

“Doctore, am o problema. In fiecare seara, cand ma culc, am impresia ca e cineva ascuns sub pat. Atunci ma scol ca sa ma uit si bineinteles ca acolo nu-i nimeni. Ma culc la loc, dar dupa un timp ma gandesc ca poate nu m-am uitat bine. Me dau jos iar si ma uit sub pat, fara niciun rezultat, desigur. Pe scurt, desi imi spun ca e o tampenie, simt mereu nevoia sa ma asigur ca nu-i nimeni sub pat. Doctore, chestia asta imi distruge viata
; puteti face ceva?”
Psihiatrul: “Hm, da, da… Obsesional-compulsiv… Aveti in vedere 4 ani de sedinte de psihoterapie, cate trei pe saptamana, si va vindec de obsesia asta.”
Pacientul: “Si cam cat o sa ma coste, doctore?”
Psihiatrul: “100 $ pe sedinta”
Pacientul: “Hm, cred c-o sa ma mai gandesc…”
Sase luni mai tarziu, psihiatrul se intalneste cu pacientul intamplator pe strada: “Domnule, de ce n-ati mai revenit pe la cabinetul meu?”
Pacientul: “Cu 100 $ sedinta? Baiatul care-mi aduce pizza mi-a rezolvat problema cu doar 5 $.”
Psihiatrul: “Baiatul cu pizza?!? Chiar asa??? Si cum a procedat?”
Pacientul: “M-a sfatuit sa tai piciorele de la pat!”
🙂
Un tînăr medic e repartizat la dracu’ în praznic, într-un mic orăşel muncitoresc. Trec zile, trec săptămîni şi luni şi… vine primăvara. Concediu nu are, dar i s-a acrit de viaţa de acolo şi i se face dor de civilizaţie. Nu poate lăsa cabinetul, se înţelege cu un “injiner” să-i ţină locul. Îi explică cum că medicina nu e cine ştie ce, dacă vine unul răcit să-i pună picături în nas, dacă tuşeşte să-i dea sirop, etc.
Totul merge strună primele zile, “injinerul” se descurcă foarte bine pînă cînd vine o tinerică.
– Domnule doctor, am o mare problemă, am rămas gravidă şi nu vreau copilul.
– Nu se poate face nimic.
Domnişoara insistă pînă îl înduplecă.
– Domnişoară, de cîte ori te pişi pe zi?
– De vreo 3-4 ori.
– Cam cît?
– Cam un sfert de litru odată.
Inginerul ia creionul şi o foaie, se adînceşte în calcule şi apoi zice:
– Uite cum stăm, nu te pişi mata 30 de zile şi se îneacă singur.
🙂

Un bărbat vine la doctor şi îi mărturiseş

te că are probleme cu potenţa. Doctorul îi zice:
– Asta nu mai e în zilele noastre o problemă! Tocmai s-a scos pe piaţă un nou medicament, Viagra, care pune capăt tuturor problemelor de acest gen.
Doctorul îi prescrie pilula şi omul nostru pleacă. După cîteva luni, doctorul se întîlneşte pe stradă cu pacientul:
– Domnule doctor, medicamentul dv. e o minune! Vă mulţumesc din suflet! E minunat!
– Mă bucur să aud asta, zice doctorul. Ce părere are soţia dv. despre asta?
– Soţia?! întreabă uimit omul nostru. Păi de atunci n-am mai dat pe acasă…
🙂
Doctorul american spune: “La noi, in America, medicina e asa de avansata, ca scoatem un rinichi de la unu’, il transplantam la altu’ si dupa 6 saptamani ala deja isi cauta de lucru!”
Doctorul german raspunde: “E nimica toata; la noi, in Germania, scoatem un plaman de la unu’, il transplantam la altu’ si dupa 4 saptamani ala deja isi cauta de lucru!”
Doctorul rus spune: “Nici asta nu-i mare scofala; la noi, in Rusia, scoatem 1/2 de inima de la unu’, o transplantam la altu’ si dupa 2 saptamani amandoi deja isi cauta de lucru!”
Se ridica doctorul roman si raspunde: “N-avem ce sa comparam, toti sunteti inapoiati fata de noi; la noi, in Romania, am luat unul fara creier si fara inima, l-am pus ministru de finante si acum toti isi cauta de lucru
🙂
Daca suferiti de obsesie, apasati 1 repetat.
– Daca sunteti co-dependent, rugati pe cineva sa apese 2 pentru dvs.
– Daca aveti personalitati multiple, apasati 3,4,5 si 6.
– Daca sunteti schizofrenic, ascultati cu atentie si o voce soptita o sa va spuna ce numar sa alegeti.
– Daca sunteti deprimat, nu conteaza ce numar apasati, oricum nu va raspunde nimeni.
🙂

– Doctore, am fost la dvs. acum 3 ani si mi-ati spus sa ma feresc de umezeala..

.
– Da, da, imi amintesc…
– Am venit sa va intreb daca pot sa fac o baie….
🙂

Era odata aniversare a unui oftalmolog.

Prietenii de servici ii fac, de ziua lui, un tort, in forma de ochi.
Asta, cand vede, se pune pe un ras, de nu se mai oprea.
Ceilalti doctori, mirati: – Ce ai, ma, de razi asa ? Nu-ti place ideea ?
Oftalmologul: – Ba da! E geniala! Si, tocmai de aia, ma gandesc ca, peste 2 saptamani, este ziua prietenului meu!
Ceilalti: – Si, ce-i cu asta?
Oftalmologul: – Pai, stiti?! El este ginecolog …

🙂

La un examen de necropsie, profesorul il intreaba pe elev:
– Care a fost cauza mortii acestui individ?
Elevul examineaza corpul si vede ca este vorba despre un cadavru cu multe lovituri de cutit in torace. Si raspunde:
– A murit de moarte naturala.
Profesorul:
– Cum adica de moarte naturala! Dar nu ati vazut loviturile de cutit?
– Domnule profesor, cu loviturile astea era si normal sa moara.
🙂

Vorbesc doi medici:
– Stii, amice, zece ani in urma am avut un caz, cand pacientul dupa toate legile trebuia sa moara, dar el si astazi e viu.
– Pai vezi, daca omul intr-adevar vrea sa traiasca, medicina e neputincioasa.
🙂
– Doamna, sfatul meu este sa va recasatoriti.
– Atunci luati-ma de sotie, doctore!
– Imi pare rau dar eu nu iau niciodata retetele pe care la prescriu.
🙂

Intr-un sat era un doctor navetist. O data, a vrut sa plece la oras mai repede si l-a lasat pe felcer sa-i tina locul. A doua zi, l-a intrebat pe felcer cum a decurs ziua trecuta.
– Pai, dom’doctor, a fost lelea Floare si-o zis c-o doare maiul (ficatul).
– No bine, tu ce-ai facut?
– I-am dat pilule roz!
– Altceva?
– O fost si badea Ion, ca-l dor foalele!
– No, si?
– Iam dat pilule verzi!
– Altceva?
– Pai o fo’ si nevasta primarului!
– Si ce-o vrut?
– O zis ca sa-i dau ceva, sa-i fac ceva, ca n-o vazut -o (,, ….”) de doua luni!
– Si tu ce-ai facut?
– I-am pus picuri in ochi!
🙂

Vine intr-o zi un barbat la spitalul de nebuni. Ajunge la doctor si ii spune:
– Am inebunit!!!!!!!!!
– Cand? il intreba doctorul.
– Pai sa va povestesc : eram la vecina mea si faceam sex, cand deodata, se aude usa, era sotul ei. Am sarit repede amandoi din pat si cautam un loc unde sa ma ascund, am zis ca in baie nu, in dulap nu, sub pat nu, pt ca m-ar gasi. Asa ca am iesit pe geam si ma tineam cu mainile de pervaz. Sotul vecinei ma cauta disperat in baie, in dulap, sub pat nu gaseste nimic, se indreapta spre geam se uita imprejur si cand se uita in jos ma vede.A inceput sa ma calce cu picioarele pe maini …
– Si ai inebunit…
– Nu,a adus o oala cu apa fierbinte si mi-a turnat-o peste maini
– Si ai inebunit….
– Nu, a dus bormasina si a inceput sa-mi gaureasca mainile
– Si ai inebunit…
– Nu, la un moment dat m-am uitat in jos…
– Si ai inebunit cand ai vazut la ce inaltime esti….
– Nu, am inebunit pentru ca eram la PARTER !!!

🙂
Examen la medicina. concurentii trebuiau sa numeasca doar privind o masa plina de picioare de insecte exact ce ganganie au in fata: specie, increngatura etc.
Vine unul. Nu stie nimic.
– Bai, dati-va naibii cu examenul vostru cu tot! si iese din sala.
Examinatorul nu ii retinuse numele si trimite sa il cheme inapoi. Acesta deschide usa numai putin, si baga un picior:
– Ghici!
🙂

Un boxer se plange doctorului ca nu poate sa doarma.
– Nu va dau medicamente, nu are rost. Folositi metoda clasica, cea cu numaratul oilor.
– Am incercat-o. Dar, totdeauna cand ajung la noua, sar in picioare.
🙂

Dom’ doctor, cred că am probleme cu ochii.
– De ce credeti asta, domnule?
– Păi, de cînd m-am căsătorit nu mai văd un ban prin casă…
🙂
Ilena Cosanzeana la Ginecologie. O vede un medic si o intreaba:
-Ce-i cu tine pe aici, Ileana?
-Ce sa fie, domnule doctor, am venit si eu sa Fat-Frumos.
🙂
Psihiatrul intreaba.
-Au mai existat in familia dumneavoastra cazuri cu boli mintale?
-Da, acum trei ani sora mea a refuzat sa se casatoreasca cu un american miliardar…
🙂
Înaintea anesteziei, pacientul îl întreaba pe doctorul chirurg:
– Domnule doctor, ce sanse am?
– Fac operatia asta a suta oara!
– Oh, atunci sunt linistit!
– E si normal! Odata si-odata trebuie sa-mi reuseasca!
🙂

– Domnule doctor, sunteti sigur ca operatia o sa reuseasca?
– Nu va faceti griji, in caz ca nu reuseste, nici n-o sa va dati seama!

🙂
La un spital de nebuni, nebunii incepusera sa fuga. Directorul ordona si se construieste un gard cat blocul,dar degeaba ca nebunii pun scara si fug. A doua zi se construieste un gard de 100 m, dar nebunii pun scara si sar din nou. A treia zi se construieste un gard de 10 cm. Directorul vine sa vada daca au fugit nebunii si ii gaseste pe toti langa gard. Directorul ii intreaba:
– Acum de ce nu mai sariti ma gardul?
Nebunii raspund:
– Nu putem sa punem scara!
🙂

Un pacient la doctor:
– Mai am vreo sansa d-le doctor?
– Nu,o sa mori
– Si chiar nu mai e nici o sansa!?
– Ar mai fi o sansa, sa te duci la Techirghiol sa faci bai cu namol.
– Si o sa scap!!
– Nu, dar o sa te obisnuiesti cu pamantul!

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in bancuri and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

23 Responses to Bancuri…terapeutice

  1. DianaEmma says:

    Cu toții ar trebui să începem să ne obișnuim cu pământul…😆

  2. Florin says:

    bune. Totusi de ce de fiecare data cand vreau sa spun un banc, le uit pe toate ? :))

  3. Alex says:

    Faine! Mulţumesc pentru porţia de râs! Iar cel cu Techirghiolul…parcă ar fi “soluţia” ieşirii din criză, pe care ne-o oferă minunaţii conducători! Moarte sigură!😀

    • oanaclara says:

      Ar trebui sa ii sfatuim pe ei sa mearga la Techirgiol.😀😀😀

      • VictorCh says:

        N-ar fi mai bine – in loc sa-i bagam in namol (inutil, ca ORICUM sunt “manjiti”) – sa-i bagam (“despuiati”) intai in smoala si apoi in pene, si-apoi (TOT despuiati) sa-i gonim pe strazi? (Ca SI-ASA ne ofera ei tot mereu circ in loc de paine…) (Sau – ca alternativa – sa le oferim varianta ca dupa manjirea cu smoala sa le dam foc?)
        (Se pare ca azi sunt in dispozitie TARE “vindicativa”, de-a dreptul “sado”, desi la unele bancuri am ras chiar cu pofta…)
        Felicitari- faine bancurile. Urmeaza sa le preiau si sa le popularizez SI EU, ca sa se mai amuze si altii.

  4. Alex says:

    Da, da! Să-i “sfătuim”….cu forţa!😀 La nămol cu ei!

  5. Super …🙂🙂🙂

    • oanaclara says:

      Doi medici psihiatri coboara scarile. Unul se impiedica, cade si isi rupe piciorul. Celalalt se repede la el si il intreba:
      – Vrei sa discutam despre asta?

      Intrebare: Cu ce isi acopera zidarii greselile?
      Raspuns: Cu mortar, zidarie, tencuiala, etc
      Intrebare: Cu ce isi acopera medicii greselile?
      Raspuns: Cu pamant.

      Intrebare: Unde se gasesc cei mai tari sani din lume?
      Raspuns: La oncologie.

      Intrebare: Care este deosebirea intre un medic si Dumnezeu?
      Raspuns: Dumnezeu nu se crede medic…

      Examen la facultatea de medicina: Intra o tipa, trage biletul, dar era cam paralela… se uita profu’ la ea si ii zice:
      – Mai fata… uite iti mai dau o sansa: ce incepe cu P si in timpul noptii isi mareste diametrul de 3 ori?
      – Ha ha ha hi hi hi, mi-e rusine sa zic…
      – Eee, daca ti-e rusine poftim afara si ai picat.
      Intra a doua, aceeasi chestie cu intrebarea ajutatoare.
      – Ha ha ha hi hi hi, mi-e rusine sa zic…
      O pofteste si pe ea afara… Intra un baiat super pregatit, de nota 10, dar ii pune si lui aceeasi intrebare:
      – Ce incepe cu P si in timpul noptii isi mareste diametrul de 3 ori?
      – Pupila… – Bravo!!! zice profesorul. Acum du-te si zi-le colegelor tale ca “ha ha ha hi hi hi, mi-e rusine sa zic” isi mareste diametrul numai o data si jumatate.

      • VictorCh says:

        A propos de tortul in forma de organ – intamplarea a fost autentica, petrecandu-se la Timisoara cu peste trei decenii in urma (poate vreo patru) – nu de ziua de nastere a oftalmologului, ci la pensionarea sefului catedrei de ORL – si a primit cadou nu un tort, ci un mulaj (la vremea respectiva) ultra-modern al urechii (externa, medie si interna) (din cauciuc colorat si cu piese demontabile, nu – ca pana atunci – din ghips vopsit) – cu aceeasi replica referitor la pensionarea (peste nu-mai-retin-exact-CAT-timp, dar nu mult – parca o saptamana-doua) a sefului catedrei de ginecologie, fosta colega de grupa cu el la facultate.
        Nu stiu daca intamplarea este la originea bancului, sau daca profesorul cunostea “bancul” din alta parte si doar l-a pus in aplicare.

        Alta autentica – petrecuta tot cam atunci, tot la Timisoara: examen la disciplina “Anatomie” la anul intai la Medicina – studenta slab pregatita, pe punctul de a nu promova – primeste intrebare ajutatoare: “Cat este lungimea in repaus a organului reproducator masculin?”; isi aminteste ea ca citise in manual ceva de genul asta si raspunde (gresit) “infipt si cu tupeu”: “Cam 20 cm” (care de fapt este dimensiunea in erectie). Replica profesorului? “Bine, ai “5” – nu-mi dau seama daca esti proasta-de-dai-in-gropi, sau daca doar ai un noroc extraordinar…”)

        Persoanele “scarboase” – sau cine numai ce-a mancat (sau urmeaza sa se apuce sa manance) – sa nu citeasca ultimul paragraf al acestui comentariu.

        Alta autentica (in cam aceeasi perioada): la prima lucrare de laborator la anatomie (cu acel an de studii), “discurs inaugural” inainte de inceperea disectiei cadavrului: “Un medic trebuie sa fie imun la simtamantul de sila – spre exemplu trebuie sa poata sa faca asta” (profesorul – spre scarba grupei de studenti – introduce un deget adanc in anusul cadavrului, apoi isi introduce degetul in gura proprie si il scoate “lingandu-l”); “daca vreunul dintre voi poate sa repete fapta mea are asigurata prima nota de zece” – un student mai… “ghiolban” se-apuca (spre consternarea profesorului, care nu se asteptase la asta si a fost “luat prin surprindere”) si – “ca prostu’ “, urmarit cu mare atentie atat de medicul stupefiat cat si de colegi – baga degetul intai in cadavru, apoi il linge; reactia: “Regret, ai un patru: medicul trebuie sa aiba nu numai rezistenta la sila, ci si – MAI ALES – spirit de observatie: dumneata ai bagat si in cadavru, si in gura ACELASI deget, pe cand eu in cadavru bagasem degetul mijlociu si de lins mi-am lins aratatorul.”

  6. Camelia says:

    Bancurile…ca bancurile…personajul înfăşurat în bandaje face tot deliciul!

    • oanaclara says:

      Daaaaaa, e numai bun de consultat.😀

    • VictorCh says:

      Ce-i, Camelia, esti prea tanara si inca n-ai avut ocazia sa vezi filmul “Omul invizibil”? (Varianta veche, turnata – pare-mi-se – dupa H.G. Wells)

      • Camelia says:

        Nu, nu am avut încă prilejul, Victor…îi zic aşa, “prilej”; cuvântul “ocazie” mi-l rezerv pentru alte sensuri, înţelesuri şi nuanţe.
        Dar am citit cartea. Se pune?

      • VictorCh says:

        1. Da, ai dreptate. PT MINE, ATUNCI – fusese intr-adevar o ocazie (in “marea” de filme aproape exclusiv rusesti), pt dumneata, acum, ar fi doar un prilej.
        2. Da, se pune – daca din ceea ce ai citit ai retinut nu doar “ideile principale”, ci si “mersul” (concret) al actiunii si partea descriptiva (filmul le reproducea suficient de fidel) si daca ai o buna imaginatie vizuala.
        Ma referisem la film si nu la carte din doua motive: unul ar fi natura direct vizuala a prezentarii in film (ca si in poza de la inceputul articolului) – nemaifiind deci necesara imaginarea imaginii (!) – si a doua ar fi preponderenta generala (nu fara exceptiile de rigoare) a vizionarii de filme (in detrimentul lecturii) in ultima perioada – ultimele vreo doua decenii. (MAI ALES SF – si cu preponderenta autorii mai de pe la inceputul dezvoltarii genului: H. G. Wells, J. H. Rosny-Ainee, Arcadii si Boris Strugatki, Beliaev, etc – nu stiu CINE mai citeste…😦 Sunt bucuros sa aflu despre o asemenea persoana.)

      • Camelia says:

        Stimate domn, în afara faptului că m-a împrietenit cu cartea la o vârstă destul de fragedă, sunt şi masterand în filologie…şi excelez şi într-ale imaginaţiei vizuale. Că vă referiserăţi la film… intuisem ce motiv vă mânase a o face; dar vă mulţumesc pentru detalii!

      • VictorCh says:

        1. Multumesc – dar consider ca in mediul virtual acest mod de adresare de o politete formala nu isi are locul. Din unghiul meu de vedere, in mediul virtual (unde toti suntem doar colegi) sunt suficiente corectitudinea, pertinenta si civilitatea ideilor si a formei in care acestea sunt exprimate, nu este necesara si adresarea cu pluralul de deferenta. (Altfel – ar fi normal ca dumneata sa mi te adresezi asa ca de la tanar la batran, si la fel si eu dumitale ca de la barbat la femeie. Ar aduce asta un spor de respect – sau de folos?)
        Daca dumneata simti nevoia (sau fie si numai dorinta) ca eu sa ma adresez dumitale cu pluralul politetii, te rog sa ma instiintezi – si ma voi conforma. EU nu doresc aceasta (din motivele expuse mai sus) – sper ca te vei conforma. Multumesc!

        2. Nu cunoscusem aceste “detalii” despre dumneata – regret ca pe blog nu ti-ai intocmit si o pagina (sau o rubrica) autodescriptiva.

        3. “Imprietenirea” timpurie cu lectura POATE fi o explicatie, dar masterandul (sau masteratul, sau doctoratul) in filologie NU (cu exceptia cazului in care ACESTA este subiectul ales pt studiu): TARE ma indoiesc ca la filologie lui Wells sa-i fie macar mentionata existenta, necum sa-i fie studiata si opera. Ba MAI mult: ma indoiesc ca ar exista disciplina (sau capitol sau subcapitol intr-o disciplina) avand ca obiect de studiu literatura stiintifico-fantastica (sau pur-si-simplu fantastica, sau heroic-phantasie, sau “what-if”, sau chiar literatura politista, de spionaj, de actiune sau de groaza.) Asta este (daca este) “studiu individual”, si – daca nu este simpla coincidenta, “nimereala” – citirea “Omului invizibil” a lui Wells indica (in opinia mea) o buna indrumare in domeniul selectionarii lecturilor. Felicitarile mele! (PT CA si pt CE citesti.)

      • Camelia says:

        *m-am…mi-a scăpat o consoană, scuze, Oana Clara

      • Camelia says:

        Victor, am avut parte de nişte fiinţe de o inegalabilă frumuseţe a spiritului, ca mentori. Discutăm despre orice; nu avem impuneri, iar deseori ni se cere să extrapolăm. Nu ştiu dacă ţi-aş putea spulbera îndoiala…dar nici nu cred că aş ţine morţiş.
        Mulţumesc!

      • VictorCh says:

        1. Felicitari SI pt asta! Esti fericita…3
        2. Mentori – in domeniul educatiei formale? (In cadrul studiilor – preuniversitare, universitare sau postuniversitare?) Sau “in particular” – platit sau doar direct cointeresati (eventual numai sentimental si/sau spiritual)?
        3. Daca in cadrul invatamantului formal – in cadrul (in interiorul) programei oficiale de studii, SAU doar pt ca individualitatile care ocupau functie didactica erau “spirite mari si libere”? In CARE centru universitar, la CARE institutie de invatamant?

        Scuze, cam de mult “am pierdut contactul” cu mediul universitar, si CHIAR as fi curios daca s-ar fi facut (spre surprinderea mea) progrese atat de mari in domeniu – in registru pozitiv!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s