Misterele hrubelor din Galati

Valea oraşului Galaţi

Valea misterelor

Valea Oraşului, Galaţii vechi, locul din care oraşul a început să crească – zona Portului este locul în care timpul parcă s-a oprit.

Semi-contemporană, dar împărtăşind pretenţiile de europenizare ale altor cartiere, Valea rămâne uitată în nostalgia celui care a fost – în timpurile fanariote – cel mai important centru comercial al ţării, locul în care corăbiile bizantine sau scandinave descărcau zi după zi pânzeturi, cereale, lămâi, cafea…

Cu o faleză imposibil de romantică şi o istorie zbuciumată, oraşul vechi îşi trăieşte zilele printre străzile desfundate (Farului), bodegile închise (Făgăraş), casele de chirpici (de pe Tăuni), hanurile moderne (de pe Izvor), statuile comuniste (“Docherul”), palatele elegante (“Navigaţiei”) sau, dimpotrivă, splendidele edificii în care numai fantomele mai dansează prin fostele săli de bal (casele H. Ştefan)…

Hrubele – ascunzători, sere sau canalizări?

Ascunse prin curţile oamenilor, gurile hrubelor care străbat Galaţiul vechi se cască negru şi aparent inexplicabil; sisteme complicate, găuri fără fund, scop misterios, vârstă… probabilă! Sistemul imenselor găuri de cârtiţă este cu atât mai misterios cu cât nimeni nu a putut realiza o cartografiere exactă a lor.

Tuneluri sau şanţuri acoperite?

Hrubele nu le găseşti împrăştiate la tot pasul, dar curţile oamenilor care stau în zona Portului sunt împânzite de ele. R.D. are numai trei în curte, dintre care una pare fără sfârşit. Cărămizile de la intrarea în hrubă arată intact, iar gura care se cască pe o lungime de peste doi metri şi o înălţime de doi metri cincizeci duce către… nicăieri. “Tunelul urcă, iar la o distanţă de peste 200 de metri depărtare deja nu se mai poate respira, nu mai există oxigen”, ne explică gazda.

Problema ventilaţiei nu pare a fi chiar atât de greu de explicat – dat fiind solul moale, cel mai probabil este ca hrubele să nu fi fost săpate ca tuneluri propriu-zise, ci ca şanţuri care ulterior au fost acoperite (teoria unui vechi sistem de canalizare). În timp, datorită faptului că nu au mai fost întreţinute, mulţi dintre pereţii interiori s-au prăbuşit, iar gurile de ventilaţie s-au astupat, făcând imposibilă înaintarea prin imensele găuri de cârtiţă.

Ascunzători de comori, ciupercării…

Care ar fi putut fi scopul construcţiei lor? “Probabil au fost ciupercării sau poate că aici îşi ascundeau negustorii bunurile, în vreme de război, să nu le fie furate. Poate mai există încă lucruri de preţ în ele, …nu ştiu, dar cel puţin pe asta care arată mai bine am să încerc s-o închid la câţiva metri adâncime şi s-o transform în cramă…”, mai spune omul.

200 de ani este vârsta aproximativă a hrubelor, deşi nimeni nu poate spune cu certitudine acest lucru. Iar hrubele nu sunt străine de trecutul profund comercial al oraşului de la Dunăre. Dacă au fost crescătorii de ciuperci – nu se poate şti cu siguranţă şi nici nu există dovezi în sprijinul acestei teorii.

De la Precista, pe sub Dunăre

Spre deosebire de sistemul riguros de tunele (având rol strategic) care împânzeşte Brăila – fostă raia turcească, hrubele gălăţene au apărut cu scopuri aparent diferite. Unele dintre ele nu au fost, în mod sigur, construite cu scopul de a servi ca sisteme de scurgere: sunt şi hrube scurte, care au avut funcţie de pivniţe, câteva dintre ele fiind săpate chiar pe un nivel sau două. Cele mai multe dintre ele au intrarea surpată sau astupată de noii proprietari.

Legendele circulă, iar una dintre cele mai interesante spune povestea unui tunel care îşi avea intrarea lângă biserica Precista şi care traversa Dunărea, pe toată lăţimea ei, până pe malul tulcean. Folosită, zice-se, de boierii care îşi puneau la adăpost bogăţiile primejduite de conflictele politice ale timpului, hruba ar fi fost însă demult închisă şi intrarea acoperită de pământ.

Canalizări?

Faptul că toate aceste tunele se inundă în momentul în care nivelul apei creşte – proprietarii ne spun că în unele apa ajunge la 30 de centimetri înălţime, iar în altele – la peste un metru, poate fi şi un indiciu al faptului că rolul lor ar fi fost unul de evacuare, şi nu neapărat unul cu valenţe comerciale.

Hărţile pe care le-am găsit nu ne-au spus mai mult decât ştiam deja – cu o structură lineară, unele tuneluri comunică, iar hrubele apar cu preponderenţă în zona oraşului vechi, străzile Dogăriei, Ana Ipătescu, Nicolae Bălcescu fiind străbătute în străfunduri de hăuri misterioase.

Tăcerea orbitelor goale

Bătrânii spun că şi locul pe care se înălţa vechiul magazin Universal (din faţa Oficiului Poştal numărul 1 din Galaţi) are dedesubtul său o astfel de hrubă care, neastupată, face aproape imposibilă ridicarea unei construcţii. De asemenea, se zice că şi zona Potcoava, predispusă mereu la surpări ale şoselei, ascunde înăuntrul său un tunel care, din când în când, se dărâmă, provocând şi alunecări ale asfaltului.

Instabile şi neîntreţinute, hrubele Galaţilor vechi zac în uitare. Trecutul micului Amsterdam, cum a fost denumit cândva oraşul, datorită amplorii luate de dezvoltarea tranzacţiilor din portul comercial, e învăluit în mistere. Orbitele goale ale tunelurilor adăpostesc răspunsuri care nu vor mai fi vreodată rostite în întregime…

Enigme

Curtea cu… găuri de cârtiţă

Hruba din spatele casei lui Neculai Grigoriţă, de 65 de ani, “se inundă de fiecare dată când plouă. Familia mea nu a locuit mereu aici, dar mi-au zis vecinii şi oamenii mai vechi din zonă (N.R. strada Dogăriei) că hruba asta a fost ciupercărie. Am auzit că trece pe sub strada Cuza, dar cine poate să ştie… au mai încercat oamenii să intre în ea, dar te sufoci, nu poţi. Şi uneori apa e de peste un metru, aşa că eu nu cred că e foarte lungă. Da’ aici, pe Dogăriei, sunt mai multe…”, explică omul.

Nu au fost descoperite toate hrubele din Galaţi. Unele sunt aproape perfect conservate, altele se prăbuşesc şi sunt găsite în momentul în care mai apare o construcţie sau se mai asfaltează o stradă. Legendele despre hruba care leagă Prefectura de Primărie sau cea care traversează strada Domnească, intersectându-se cu cea de la Prefectură, continuă să fie spuse. Deocamdată găurile de cârtiţă care străbat oraşul sunt încă un mister – au fost canalizări, locuri de depozitat mărfuri, ciupercării, poate tuneluri secrete?

Total lipsit de enigme, primitiv şi scos din uz de sute de ani, sistemul de canalizare din Londra a fost demult transformat în atracţie turistică, ghizii conducând turiştii curioşi de-a lungul tunelurilor în care se adăposteau localnicii în vremurile în care ciuma făcea mii de victime în oraşul de deasupra. În Europa continentală hrubele s-au metamorfozat în restaurante şi baruri şic, unele cu mai multe intrări şi adevărate labirinturi de străbătut până la încăperile amenajate. Dar pentru toate acestea au fost consolidate vechile tuneluri, trasă electricitate şi introduse sisteme de ventilaţie performante.

Cu alte cuvinte – ce de bani!…

Sursa: http://www.scritube.com

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in Stiati ca... and tagged , . Bookmark the permalink.

3 Responses to Misterele hrubelor din Galati

  1. Pingback: GELOZIA « World of Solitaire's Blog

  2. Interesant, să comentez tot eu.
    Galaţi, oraşul copilăriei şi şcolirii mele,liceu şi facultate, are taine pe care nu le-am aflat până la tine.
    Nici nu ştiu, cum să-ţi mulţumesc!
    Madi şi Onu

    • oanaclara says:

      Nu ai pentru ce sa multumesti. Am crescut undeva in centrul orasului. Stiu de mica de existenta acelor hrube. Sincer,daca as putea , as face in asa fel incat sa poata fi amenajate si vizitate. Ar fi interesant.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s