Cum n-a ştiut guvernul să scoată dopul (Andrei Manolescu)

În drum spre mare, în timp ce treceam peste canalul Dunăre-Marea Neagră, mi-a venit în minte o întrebare. Cum de s-a tot vorbit despre debite istorice ale Dunării la Galaţi, în condiţiile în care, din anii ’80, există acest canal care preia un volum important de apă? E posibil ca Dunărea să fi crescut aşa de mult încît, în ciuda acestui debuşeu, să fi atins cote istorice în aval? Ştiam că inundaţiile de la Galaţi fuseseră în cele din urmă evitate, dar nu aflasem încă în ce mod. Mi-au scăpat ştirile despre soluţia pe care muncitorul Sandu Gheorghiu i-a prezentat-o premierului Boc, aceea de a deschide ecluzele canalului, la Cernavodă, pentru a evacua surplusul de apă de pe Dunăre. Povestea era de necrezut şi mi-a amintit de macaraua închisă în curtea interioară a unui bloc care, cu ajutorul ei, tocmai se construise în jurul ei, sau de tramvaiele uitate în depou după ce, la ordinul „Tovarăşului“, au fost demontate de urgenţă şinele de pe întregul bulevard la capătul căruia se afla acel depou. Sînt întîmplări ce fac parte cam din aceeaşi categorie şi pe care probabil că Ion Creangă le-ar fi adăugat la „Prostia omenească“. Dar povestea cu soluţia salvatoare pe care nea Sandu i-a dat-o premierului îmi suna a legendă.

Era ca şi cum, deşi gata să fie înecat de o furtună în cada de baie, cu apa aproape de nas, guvernului Boc nu-i dădea prin cap să scoată dopul. Am dat fuga repede la Internet să mă lămuresc. Şi, într-adevăr, totul era exact aşa cum auzisem. La cîteva zile după ce fostul muncitor de la canalul Dunăre-Marea Neagră s-a încumetat să-l abordeze pe premier (lîngă digul ce se ridica la Galaţi) şi să-i împărtăşească „geniala“ idee, ministrul Economiei Adriean Videanu declara că s-au deschis ecluzele de la Cernavodă. Galaţiul era „salvat“. Ministrul Administraţiei şi Internelor Vasile Blaga şi secretarul său de stat Mihai Capră recunoşteau că „informaţia“ lui Sandu Gheorghiu a fost „utilă“. Asta după ce specialiştii vînturaseră tot felul de alte soluţii. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, întrunit pe data de 4 iulie, avansa ideea inundării Insulei Mari a Brăilei (unde locuiesc vreo 4000 de oameni, ca să nu mai amintim şi de recolte). Se plănuia săparea unor breşe în digul de la Cotul Pisicii. Şapte mii de gălăţeni erau pregătiţi pentru evacuare. Două mii de jandarmi, pompieri, hidrotehnişti şi voluntari munceau de zor la construirea unui dig de patru kilometri pentru apărarea Galaţiului. Viceprimarul Mircea Cristea declara că dacă digul cedează „ar fi cel mai mare dezastru urban din România după cel De-Al Doilea Război Mondial“. Eu zic că inundarea Galaţiului ar fi rămas mai degrabă drept cea mai catastrofală prostie din istoria noastră recentă, o încununare a zeci de ani de administraţie cretină.

„Informaţia“ livrată de voluntarul cu sapa Sandu Gheorghiu ar fi trebuit să existe în mapele specialiştilor şi la ministerele de resort. Dar, se pare că de la un politruc la altul nu se mai transmite decît incompetenţa. De altfel, dacă deschizi site-urile ministerelor, ai impresia că aceste instituţii s-au creat recent, că, înainte de echipa care le conduce în prezent, ele nici n-au existat. Nu au istorie, nu există foşti miniştri. Tot ce s-a întîmplat înainte e bine ascuns, dacă nu chiar şters.

Presa – ale cărei defecte nu sînt mai prejos decît deficienţele statului – a tratat în mare parte întîmplarea ca pe un fapt divers. Şi totul s-a stins sub emoţia provocată de sinuciderea Mădălinei Manole. Problema de la Galaţi nu era însă povestea unui „om simplu“ care a salvat oraşul. Dincolo de faptul că Sandu Gheorghiu e, de bună seamă, un om de toată isprava, care merită chiar o recompensă pentru ce a făcut, acolo era vorba în primul rînd de problema riscului de a avea un guvern atît de incompetent. Era un subiect care, spre deosebire de fleacurile pe care presa obişnuieşte să le întoarcă pe toate feţele în căutare de vinovaţi, merita pe bună dreptate să fie politizat. Era cazul chiar să cadă nişte capete de prin ministerele responsabile. Dar solidaritatea dintre proşti e mai puternică şi decît digul de la Galaţi.

Dacă punem această întîmplare la un loc cu bîlbîielile măsurilor de combatere a crizei, nu rezultă altceva decît că nu ne putem bizui nici cît negru sub unghie pe cei care conduc astăzi ţara. Noroc că se mai găseşte cîte un nea Sandu.

Sursa: http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/cum-n-stiut-guvernul-sa-scoata-dopul

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in Stil de viata and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

16 Responses to Cum n-a ştiut guvernul să scoată dopul (Andrei Manolescu)

  1. Paxi says:

    =)) Nu se poate! E real?

    Nici eu n-am mai urmărit ce s-a mai întîmplat la Galați, dar asta e de tot rîsul. În alte țări, mai… puțin bananiere, probabil că s-ar fi lăsat cu niște demisii de onoare. La noi… mai moare unul, mai cade un elicopter, se mai cîștigă la Loto (ah, asta nu s-a întîmplat încă), presa își face datoria și bagă altceva în față iar lumea uită, e din nou bine…
    Onoare? Poveste de adormit copiii.

  2. pisica says:

    pentru unele probleme nu e de-ajuns cate un nea sandu, oana. pentru incompetenta cu care se gestioneaza fonduri si se cheltuie bugete, de vreo 20 de ani incoace, este nevoie ca cineva sa plateasca. dar ma tem ca n-o vom vedea nici pe asta. asa cum nu vedem in presa nicio stire despre cei atat de multi ramasi fara case, ramasi fara servicii, fara vieti. glasul lor nu se aude, estompat de stirile senzationale despre vacantele vedetelor si alte minuni. ba, mai nou, se vehiculeaza ca insasi fmi-ul e in relatii de zambete si pupaturi cu guvernul, acel guvern in care mai nimeni nu are incredere acum.

  3. daurel says:

    Suntem de rasul curcilor!

    • oanaclara says:

      CCTD ca in matematica…Nea Sandu e mai istet decat o armata de specialisti…daca tot e criza, eu i-as concedia pe aia si l-as angaja pe nea Sandu. Asa ar fi corect.🙂

      • VictorCh says:

        Pentru uzul celor mai putin familiarizati cu limbajul matematic, CCTD (ceea ce trebuia dovedit) reprezinta acronimul traducerii latinescului QED (quod erat demonstrandum).

        Locul lui nea Sandu nu e acolo, dar nici al “alora” – aia ar trebui intr-adevar concediati.

      • oanaclara says:

        Asa e, dar am exagerat nitel si eu. E interesanta solutia extrema, aceea de a demite n specialisti si de a-l angaja pe Nea Sandu.😀 Cum ar fi?

      • VictorCh says:

        Ar fi probabil cam la fel de ineficace, dar mult mai ieftin – si ar exista (probabil) sansa ca eventuale sugestii oportune venite dinafara sistemului (sa presupunem ca de la specialisti binevoitori) sa fie luate in considerare si judecate macar prin prisma bunului-simt (in lipsa cunostintelor de specialitate – pana la angajarea unor experti pe post de consilieri/analisti), in loc sa fie desconsiderate si date deoparte a priori doar pt ca nu provin din interiorul sistemului si nu sunt planificate pt a asigura profituri exagerate anume cotizantilor. (Presupunerea am facut-o in ipoteza – neverificata de mine deci incerta – ca respectivul nea Sandu ar fi clasicul om din popor, cu bun-simt.)

  4. Pingback: Scrisoare deschisă « World of Solitaire's Blog

  5. Morocanosul says:

    La 1000 de prosti sunt si 5-6 isteti.
    Solutia canalului era cunoscuta la Bucuresti si la Iasi, ma refer la facultatile de hidrotehnica.
    Dar era mult mai profitabil sa se construiasca diguri, sa se utilizeze din logstica celor de la situatii de urgenta.
    Niste bani de cheltuit. Pacat cu nea Sandu, lopatarul asta a stricat afacerea.
    Pisica zice ca FMI-ul zambeste gales si ne pupa pe portofel… ? Sigur .
    Batrana institutia asta (ca tanti Elvira din Braila – baietii stiu cantecul, hi hi hi)
    Ne imprumuta si vom plati 80 de ani.
    Ma gandesc eu… ce reforme frate ?! Tare as vrea sa vad jocul acela al lui Vlad cu teapa pe la popul cel fin al vanzatorilor.
    Viitorul e al gastii. Traiasca gasca !!! Sus cu ea ! In teapa.
    Am uitat sa spun, m-am inscris la ecologisti si m-a pocnit pofta de curatenie.
    Vorba lui Andries “sa facem tepile din lemn de prun, vor fi betivi mai putini si lemnul e destul de bun ….” Nu plangeti de mila copacilor, drept ca se strica cativa, dar tepele sunt ecologice, refolosibile, reciclabile si usor de folosit.
    E timpul cainilor
    si vremurile sunt maro.
    Cine are nasul gingas da’ nu-l tine cureaua la curatenie, sa dea cu odicolon vorba coanei Smaranda. Hihihihi !!!
    La buna vedere dragilor.

  6. VictorCh says:

    “Ratari” de genul acesta ar fi genul de urmari (previzibile) la care ar trebui sa ne asteptam dupa “revolutiile” neincetate produse in tot aparatul administrativ, de sus si pana jos, la fiecare schimbare de regim. Oamenii priceputi, rodati? Specialistii? Da-i… incolo, AI NOSTRI sa traiasca, indiferent de competenta! (Mai degraba de INcompetenta.)
    Daca intr-adevar s-ar aplica pedepse (nu teapa, ca e prea “dura” pedeapsa – si la propriu si la figurat – dar cativa ani la “pituluş” plus impunerea restituirii retributiilor incasate degeaba – nu numai a salariului, ci si a tuturor celorlalte sporuri, prime si alte beneficii, inclusiv contravaloarea folosirii masinii si a telefonului “de serviciu”) celor care dovedesc un asemenea grad fie de incompetenta, fie de rea-vointa, pun pariu ca ar fi MULT mai mica inghesuiala la obtinerea acestui gen de posturi, care – in urma aplicarii acestor masuri – n-ar mai fi sinecuri.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s