Istoria telefonului

Cu siguranţă telefonul a fost invenţia secolului atunci când a apărut, devenind treptat unul dintre cele mai celebre aparate electronice din lume. Acesta constituie transpunerea unei aspiraţii mai vechi a omenirii şi anume aceea de a comunica fără limitele impuse de cele două dimensiuni: spaţiu şi timp.

Denumirea de telefon vine din greacă (τῆλε, tēle, “la distanta” şi φωνή, fōnē, “voce”,”sunet”) şi reprezintă un dispozitiv de telecomunicaţie care serveşte la transmiterea şi receptarea sunetelor la distanţă: constituit de obicei dintr-un microfon care are funcţia de transformare a vibraţiilor sonore emisa de vocea umana în oscilaţii electrice şi un receptor care captează aproape instantaneu aceste oscilaţii şi le transformă în vibraţii sonore, reproducând identic mesajul transmis de la celălalt capăt al firului”.

Patentarea acestei importante invenţii a fost disputată de-a lungul anilor de mai mulţi inventatori:(Innocenzo Manzetti, Antonio Meucci, Johann Philipp Reis, Elisha Gray, Alexander Graham Bell şi Thomas Edison), subiectul este şi astăzi în proces de dezbatere. Cu toate acestea Alexander Graham Bell şi Thomas Edison au fost consideraţi peronalităţile cu impact decisiv asupra dezvoltării acestui concept de comunicare şi creşterii amplorii comerciale şi importanţei acestui aparat.

Alexander Graham Bell, nascut la Edinburgh, capitala Scoţiei în 1847, a emigrat în Canada, iar mai apoi s-a mutat în Statele Unite ale Americii, în oraşul Boston. Primele lui studii în domeniu au vizat problemele persoanelor cu deficienţe de auz. Probabil acest interes umanitar a determinat şi apariţia primelor schiţe care l-au consacrat pe Bell în 1876 ca inventatorul telefonului fix.

Vestea apariţiei telefonului s-a răspândit rapid din America în Europa şi apoi în întreaga lume, iar de atunci considerabile schimbări şi îmbunătăţiri au fost aduse acestui aparat.

Dacă la început microfonul şi receptorul constituiau două piese separate ale telefonului, astazi acestea au fost integrate într-una singură, s-a renunţat la discul rotativ în favoarea tastelor, au apărut telefoanele cordless (fără fir), ce permit utilizatorului o libertate de mişcare mai mare, iar firele telefonice de odinioară au fost înlocuite de fibra optică care a ridicat calitatea şi viteza de transmitere a datelor iar mai târziu în 1983 odată cu apariţia reţelelor GSM, a apărut noul timp de telefon, telefonul mobil, care a permis integrarea mai multor facilităţi precum: e-mail, internet, camera video, camera foto.

Scurt istoric

1844 — Innocenzo Manzetti a fost primul care a prezentat ideea de ““telegraf vorbitor”.

26 August 1854 — Charles Bourseul a publicat un articol în revista L’Illustration (Paris) :”Transmisia electrică a vorbirii”( “Transmission électrique de la parole”)

26 Octombrie 1861 — Johann Philipp Reis (1834–1874) a prezentat public telefonul Reis în faţa Societăţii de Fizică din Frankfurt (Physical Society of Frankfurt).

14 Februarie1876 — Elisha Gray prezintă ideea de transmitere a vocii umane printr-un circuit telegrafic.

7 Martie 1876 — Alexander Graham Bell, la vârsta sa de 29 de ani înregistrează patentul.

“Improvement in Telegraphy”, explicând metoda prin care se poate transmite voce prin crearea unor vibraţii.

10 Martie 1876 — în oraşul american Boston, a avut loc prima convorbire telefonică demonstrativă. Bell a rostit celebrele cuvinte care au rămas în istorie ca primele fraze comunicate într-o convorbire telefonică: “Mister Watson, come here! I want to see you!” (Domnule Watson, vino aici! Vreau sa te ved!).

1879 – Edison patentează microfonul cu granule de carbon (The patent 222,390 for a carbon granules transmitter). Până nu de mult, majoritatea telefoanelor se fabricau cu microfoane de carbon. Noile telefoane au un microfon electric, care poartă o sarcină electrică permanentă. Acest model asigură un semnal mai clar cu o reproducere a sunetului de mai bună calitate.

1877 – a fost constituită prima linie telefonică pe distanţă mare.

1940– în America, comapniile de telefonie au introdus tonul telefonicdial-ton”, un zgomot cofortabil pentru a elimina confuzia de defectare a aparatului pe care o resimţeau utilizatorii atunci când încercau apelarea.

1966George Sweigert şi-a înaintat patentul pentru primul telefon fără fir, telefon cordless (”full duplex wireless communications appartus”)

1973Dr. Martin Cooper, unul dintre managerii companiei americane Motorola, a fost prima persoana care a iniţiat un apel de pe telefonul mobil. Primul telefon mobil destinat utilizatorului final, a apărut abia peste zece ani, adică în 1983. Acesta a fost Motorola DynaTAC (model 8000x) – o “ciudăţenie” pentru neavizaţi, un “gadget” pentru persoanele pasionate de tehnologie.

Sursa: http://www.etelecom.ro

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in Stiati ca... and tagged , . Bookmark the permalink.

8 Responses to Istoria telefonului

  1. dan says:

    interesant istoric

  2. Cu siguranţă e o invenţie foarte folositoare,aproape nu-mi imaginez viaţa apelând doar la scrisori:))

  3. VictorCh says:

    Permiteti sa carcotim?
    1. In viziunea mea, desi articolul se refera la istoria anume a telefonului, n-ar fi fost inutila incadrarea acestuia in “transpunerea aspiratiilor” omenirii de comunicare la distanta (deci in evolutia si istoricul tele-comunicatiilor), care cred ca ar fi trebuit sa inceapa cu mentionarea celor mai elementare metode de a trimite in mod intentionat si artificial oarece informatii la distante mai mari decat cele ingaduite de auzirea sunetelor pe care le puteai emite si respectiv de vederea posturii corpului si a gesturilor si semnelor facute, deci in primul rand cu inventarea scrisului (care a permis trimiterea propriu-zisa peste timp si spatiu chiar a CUVINTELOR intentionate), dar si – spre exemplu – a tam-tam-ului ca “telegraf sonor” si respectiv a fumului si flacarilor ca telegraf primitiv VIZUAL, si ulterior chiar a telegrafului propriu-zis (inclusiv “alfabetul Morse”).
    2. Din cate stiu eu, la originea sa telefonul fusese un aparat electromagnetic, abia foarte recent (de vreo doua decenii) a devenit electronic.
    3. Descrierea in text a elementelor microfon – receptor este neclara: microfonul capteaza sunetele si le transforma in impulsuri (oscilatii) electromagnetice, pe care apoi le transmite receptorului unui alt aparat telefonic care le re-converteste in sunete.
    4. Retelele GSM au avut doar rolul de a elibera aparatul telefonic de necesitatea firului, deci i-au oferit acestuia “doar” libertate de deplasare, pe cand “…integrarea mai multor facilităţi precum: e-mail, internet, camera video, camera foto.” a fost permisa de miniaturizarea tuturor componentelor.
    5. Nu aveam cunostinta nici despre multitudinea celor care pretind fiecare paternitatea telefonului, nici despre “tabelul cronologic” al evolutiei telefonului si telefoniei. Chiar daca as putea eventual sa inteleg disputa referitoare la paternitatea morala si academica a actului inventarii telefonului, imi vine greu sa cred ca ar putea exista dispute asupra PATENTARII propriu-zise, caci cuvantul “patentare” insusi se refera la o procedura rigida care ar trebui ca “ab initio” sa stavileasca disputa prin simpla citire a datei la care patentarea a fost inregistrata (de fapt exact asta si este rolul patentarii!)
    6. Pana acum nu cugetasem asupra semnificatiei si importantei tonului de apel, il luasem ca pe un dat!
    7. Fara a contesta afirmatia in mod formal, parca imi vine greu sa cred ca primele telefoane fara fir au aparut abia dupa 1966, cand imi amintesc faptul ca in adolescenta mea vazusem filme in care existau autoturisme cu telefon. Oare atat de repede sa se fi raspandit noutatea si atat de curand sa fi rulat la noi acele filme? (ATUNCI de regula putinele filme vestice care razbateau prin cenzura pana la noi incepeau sa ruleze cu ani multi de intarziere dupa data lansarii lor…)
    8. Istoricul se opreste la telefoanele GSM (a propos – CE anume inseamna aceasta sigla?), si nu inteleg de ce, cata vreme este deja functionabila si – desi costisitoare – tehnic accesibila oricui telefonia prin legatura directa cu (si intre) satelitii de telecomunicatii, ceea ce face sa poti purta convorbiri telefonice de oriunde de pe suprafata Terrei catre orice alt punct de pe suprafata (fara a mai fi limitat de “gradul de acoperire” cu antene si relee terestre) inclusiv din/spre “creierii muntilor”, gheturile polare, mijlocul desertului sau al oceanului).
    Si nu sunt nici macar mentionate metode si mijloace de comunicare interpersonala aparute ulterior telefonului si telefoniei (spre ex internetul).

  4. Mi se par foarte amuzante telefoanele de atunci!

  5. Erau frumoase dar aratau ciudat

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s