Șal țesut din mătasea păianjenilor

Un britanic, istoric de artă, a creat cel mai mare șal din lume ţesut din mătase. Până aici nimic deosebit, poate doar abilitatea istoricului de a ţese! Dar dacă sursa materialului folosit sunt 1 milion de păianjeni, atunci devine interesant şi poate şi un pic înfricoşător, chiar dacă nu vă e teamă de ei, aşa-i?

Un istoric de artă a creeat ceea ce este considerat a fi deocamdată cea mai mare şi mai rară bucată de material textil făcută în întregime din mătasea păianjenului de aur. Şalul ţesut din mătase măsoară 3,35 metri, i-a luat lui Simon Peers 5 ani să-l facă şi l-a costat pe el (alături de partenerul său de safari american Nicholas Godley) peste £300,000.


Şalul a fost expus la Muzeul American de Istorie Naturală din New York săptămâna trecută şi urmează a fi expus şi la Londra anul viitor. Mătasea toarsă de un păianjen auriu sferic este mai puternică decât oţelul sau kevlarul, însă mult mai flexibilă, desigur. Mătasea a fost extrasă de la mai mult de un million de păianjeni rotunzi aurii, ce pot fi găsiţi în Madagascar. Doar femelele produc mătasea, care este cunoscută şi apreciată pentru culoarea sa perfect aurie şi pentru rezistenţa firului.

“Nu vreau să sune pretenţios, dar ceea ce am intenţionat noi, a fost să facem o operă de artă,” a declarat pentru New York Times Mr. Godley. “Şi simt că ceea ce am făcut noi, într-un fel este  excepţional datorită efortului extraordinar înmagazinat în acest superb șal.”

Conform Sunday Times, păianjenii, care nu sunt otrăvitori, au fost cu grijă plasaţi separat, astfel încât să nu poată să se mănânce între ei sau să scape.

A fost nevoie de un milion de păianjeni, cinci ani şi £300,000 pentru a crea cel mai mare şi mai rar șal din lume, făcut din mătase de păianjeni. Ţesătorii au extras apoi cu grijă firele. Un păianjen este capabil să toarcă până la 400 yarzi de fir auriu.

Nicholas Godley a declarat pentru Wired Science: “14.000 de păianjeni au dat cam o uncie de mătase (0,03 kg), iar şalul cântăreşte cam 1,18 kg. Cifrele sunt uluitoare.” “A trebuit să găsim oameni doritori să manevreze păianjenii, pentru că aceştia ciupesc, mușcă” a adăugat el.

Simon Peers şi Nicholas Godley, care au lucrat la proiect timp de cinci ani, spun că au creat o operă de artă. Peers a fost inspirat de încercarea unică a unui administrator colonialist francez din secolul 19, care a încercat să ţeasă o pânză din mătasea acestor păianjeni. “Nu am fost sigur dacă poveştile erau îndoielnice sau reale” a spus Simon Peers pentru Sunday Times.

Încercările iniţiale de a recrea o elaborată maşinărie, care putea să toarcă până la 24 de fire de păianjen deodată au fost dejucate, când păienjenițele au început să se mănânce între ele. Peers a declarat ziarului: “Am început cu 20 şi am sfârşit cu 3, foarte grase”.

Şalul din mătase de păianjen a fost ţesut manual cu motive tradiţionale din Madagascar şi este mai mare decât orice altă bucată textilă făcută dintr-un astfel de material.

Simon Peers mai ştie doar două alte astfel de piese, ambele fiind de doar câţiva centimetri lăţime şi care sunt păstrate într-un muzeu în Lyon, Franţa. “Cred că am depăşit pe oricine altcineva” a spus el pentru Sunday Times.

În timp ce unii păianjeni au murit în mod natural în timpul producţiei, Simon Peers şi Nicholas Godley au imaginat un sistem, astfel încât păianjenii folosiţi erau eliberaţi zilnic. “Am devenit un fel de apărători ai acestor păianjeni, ceva ce niciodată nu ne-am gândit că am fi putut deveni” a declarat N. Godley pentru New York Times. “Sunt nişte creaturi cu o înfăţişare cu adevărat regală”.

(articol adaptat după Daily Mail)

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in Studii and tagged , , , . Bookmark the permalink.

6 Responses to Șal țesut din mătasea păianjenilor

  1. Victor says:

    1. E ciudat (pt mine) faptul ca taxtul incepe in albastru si e continuat in negru.
    2. Informatia este interesanta si sursa veridica. (Raspunderea verificarii adevarului afirmatiilor LOR le apartine). (Poate ca n-ar fi fost inutil daca ar fi fost postat si un link spre articolul original).
    3. Obiectul realizat (cel putin dupa ceea ce se vede in poze) este cu adevarat artistic.
    4. Sal de peste trei metri lungime si peste un kg greutate? E facut pt Guiness Book, nu pt purtat! (De ce l-or mai fi “botezat” “sal”?)
    5. O fi si la fel de bun izolator termic cum e unul din matase?
    6. Un milion de paianjeni-femela in cinci ani, dispunand de 300.000 lire? Hm! 1 an = 365 zile (366 daca-i an bisect); 1 zi = 24 ore; o ora = 60 min. Admitand ca perioada de numai cinci (!) ani luata in considerare pt manevrarea celor 1 milion (!!) paianjeni a inceput si s-a terminat cu an bisect: 5 ani = 1.826 zile = 43.824 ore = 2.628.000 min, deci mai putin de 3 min per paianjen (daca neglijam si week-end-urile si sarbatorile legale, si fara sa fi scazut nici macar concediile de odihna sau de boala). DAR – in aceeasi perioada au si experimentat (vezi cele 20 paienjenite din care au ramas cu trei), au si reglat masina, au si “ales” modelul, au si prins SI ELIBERAT (!) paienjenitele, au si “extras” firele… Pentru a avea O ORA per paianjen (timp in care sa-l prinzi, sa-l duci, sa-l “procesezi” (“mulgi”), sa-l duci inapoi si sa-l eliberezi), ar fi necesari mai mult de 20 oameni care sa lucreze fara pauza “24 – 7”. Orice normator poate spune ca pt a asigura NON-STOP acoperirea UNUI post cu personal nu sunt suficienti patru operatori, ci trebuiesc in mod normal cinci (pt a asigura concediile, recuperarea week-end-urilor,etc). Din cele 300.000 lire nu stiu CAT a mai putut ramane (dupa procurarea utilajelor si “spatiilor” necesare desfasurarii activitatii) pt ca – impartite pe 5 ani – sa asigure functionarea NON-STOP a intregului proces (plata curentului, a specialistilor, a necalificatilor, etc). Pare destul de precar “esafodajul” temporalo-economic.
    7. ” “Am devenit un fel de apărători ai acestor păianjeni…”
    OARE?!? CUM anume? Ne-distrugandu-i (dupa ce i-au folosit? Da, e meritoriu pana si faptul ca au facut macar atata, dar de la meritoriu si pana la “aparator”… Mai mult i-ar fi “aparat” daca de la bun inceput nu s-ar fi preocupat DELOC de ei, ci i-ar fi “lasat in pace” (Ei RECUNOSC faptul ca “…unii păianjeni au murit în mod natural în timpul producţiei…”).
    8. Nu stiu cum stau lucrurile cu kevlarul (ii stiu numele si cea mai frecventa destinatie, dar nu si caracteristicile concrete), dar fata de otel “matasea” paianjenilor este nu numai mai flexibila, ci si mult mai elastica (nu numai se indoaie, ci se si intainde). “Mai puternica” este – desigur – fata de fir de aceeasi greutate per lungime (eventual chiar de acelasi diametru).
    9. “Mai exceptional”? Grad de comparatie pt superlativ? CAH! (“…ceea ce am făcut noi, într-un fel este mai excepţional datorită efortului extraordinar înmagazinat…” – a propos: efortul CUI?)
    10. “Un păianjen este capabil să toarcă până la 400 yarzi de fir auriu.” In toata viata? Intr-un sezon de imperechere? Intr-un an? La o “vanatoare”?
    Si – din cei aprox 360 m, CATI au “recoltat” “astia” pt salul lor? (Ca daca le-au recoltat TOT ce puteau produce – macar si pt o perioada substantiala de timp – MARE folos de eliberarea lor ca sa moara apoi de foame!)

  2. dara says:

    ..cum necum..salul arata foarte frumos…

  3. klausen1976 says:

    300k GBP ?! … cam scump trendul asta🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s