“Frunza” – George Călinescu

Din frunzele ce-n geam
Azi s-au lovit într-una,
Căzând sub pom morman,
Ţi-am pus în carte una,

Bătând în roşiatic,
Ca un ţesut domnesc,
Cu fire de jăratic
Ce încă mai sclipesc.

E moale ca atlazul,
Şi ca o gură mută
Ce străbătând obrazul
Pe pleoape te sărută.

Precum într-un ghioc
Asculţi al mării hohot,
În foaia mea de foc
Cad frunzele cu şoşot.

Auzi foşnirea lină,
Suspinul lor uşor,
Atunci când prin grădină
Le-mpinge un picior.

Sau când le-alungă vântul
Pe drumuri şi-n oraşe,
Cântând pe tot pământul
Preludii uriaşe.

O, Til, ţi-am pus în carte
O frunză de atlaz,
Prin care de departe
Te mângâi pe obraz.

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in versuri and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

One Response to “Frunza” – George Călinescu

  1. Silvian says:

    Sint versuri ale unui om tare sensibil; era sa zic asemeni unei frunze in vint. Bine ca nu am zis, ca nu ar fi fost magulitor. Felicitari, autorule! Cine spune ca a disparut sensibilitatea? Ca predomina grosierii? Ca uscaciunile au cotropit pamintul? Tu il / ii contrazici. E si elegie si poveste trista de dragoste si speranta si cautare si pasi care se cauta. Sint bucuros ca te-am citit, felicitari, Silvian F.
    P. S. De parca nu te-as cunoaste…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s