“Chitanţa” de Ion Pribeagu :)

Tanţa, domnişoara Tanţa
E duduie foarte chic,
Zveltă şi cu ochi mari negri
Cap superb, năsucul mic.
Picioruşele mici şi durde
Şi când trece ea prin Tei
Toţi bărbaţii o admiră
– Mă, Halal de mama ei!

Ce profesie are Tanţa?
Uite n-aş putea să spun
Nici nu mă interesează
Chiar dacă o presupun
Dar cum Tanţa-i delicioasă
Şi are maniere fine
Nici nu vreau să ştiu ce face
Nici cu ce şi nici cu cine.

Ca vecini în bloc se-ntâmplă
Ca să-i cer un ac sau aţă
Sau îmi cere ea o carte
Până mâine dimineaţă
O vecinătate dragă
Ne-a prins zilele-n cătuşe
Că ades intru la Tanţa
Fără să mai bat la uşă.

Tot aşa într—o seară intru
Era iarnă grea şi ger
Şi-o găsesc în pielea goală
Stând lângă calorifer.
Năucit de frumuseţea-i
Dau să mă retrag un pic
Iară Tanţa-mi spune: – Intră
Intră, dragă, nu-i nimic.

Am intrat şi beat de farmec
Am întrebat plin de mister
– Pentru ce stai goală scumpo
Tot lângă calorifer?
– Fiindcă a fost propietarul
Mi-a răspuns şăgalnic Tanţa
Uite  mi-am plătit chiria

Si acum usuc chitanţa.

About oanaclara

"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore
This entry was posted in versuri and tagged , , , . Bookmark the permalink.

3 Responses to “Chitanţa” de Ion Pribeagu :)

  1. Felicitari pentru acest blog.
    Site-ul oficial al celui mai mare umorist roman
    Ion Pribeagu
    http://ionpribeagu.blogspot.com/
    va invita sa cititi cateva poezii ale marelui autor.
    Va garantam ca ve-ti muri de ras.
    Tot odata va rugam sa ne lasati si un link cu acest articol pentru a trimite miile de fani ale acestui genial autor la el.
    Abonati-va la acest blog daca doriti.
    Va multumim !!!

    Restul n-are importantã,
    Nici spital, nici ambulantã,
    Stiu c-am stat trei luni jumate,
    Nici pe burtã, nici pe spate,
    De atunci mi-e viata rozã,
    Nici în versuri, nici în prozã,
    Si astept o aventurã,
    Ori cu Haike ori cu Surã.

  2. Valeriu Cercel says:

    Chitanţa
    (parodie după Ion Pribeagu)

    Despre domnişoara Tanţa
    Nu mai e niciun mister,
    Ştim cu toţii că nurlia,
    Stând lângă calorifer,
    Îşi usca, mă rog, chitanţa,
    Într-o zi de iarnă grea,
    După ce-a plătit chiria,
    Goală, cu nimic pe ea…

    Şi cum, George o descrie,
    “Cap superb, ochi mari, adânci,
    Picioruşe lungi şi pline”…
    Mi-ar fi dat inima brânci,
    Numai că, săracu’, mie,
    Gând nu mi-e la nebunii,
    Când, la noi în bloc, vecine
    Am doar babe naşparlii!

    Însă, de proprietar…
    Că-şi primea natur chiria
    De la Tanţa, regulat…
    Domnilor…jos pălăria!
    Pentru un bărbat e clar:
    Dacă el, fără alt scop,
    Nicidecum n-a abuzat,
    Era, cert…un filantrop…

    De-aia zic…duduia Tanţa,
    De trăia astăzi, nurlia,
    Mă-ntrebam cuprins de milă,
    După ce plătea chiria:
    Oare…cât va sta chitanţa,
    Ca pe vremuri, la uscat,
    Chiriaşă într-o vilă,
    Sau apartament de stat?!

    Valeriu Cercel

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s